Tipuri de pompe de căldură: aer-apă, aer-aer, sol-apă

Pompa de căldură aer-apă este, de departe, tipul cel mai instalat la case din România. Unitatea exterioară extrage căldură din aerul atmosferic, chiar și la temperaturi negative, iar în interior transferă această căldură către apa care circulă prin sistemul de încălzire — calorifere, încălzire în pardoseală sau ambele — și, de regulă, și către un boiler pentru apa caldă menajeră. Practic înlocuiește centrala termică, dar folosește electricitate în loc de gaz sau combustibil solid, cu un randament mult mai bun decât o simplă rezistență electrică.

Avantajul principal e că se instalează relativ ușor pe o casă deja construită, fără lucrări majore de excavare — unitatea exterioară are nevoie doar de un loc pe sol sau perete, cu spațiu de aerisire, și de conducte care fac legătura cu sistemul de distribuție a căldurii din interior. Eficiența ei, exprimată prin COP (coeficientul de performanță — câtă căldură produce raportat la energia electrică consumată), scade pe măsură ce temperatura exterioară scade, pentru că diferența față de temperatura dorită în casă crește, iar compresorul lucrează mai mult. La un ger de -10°C, COP-ul unei pompe aer-apă e sensibil mai mic decât la +5°C, motiv pentru care performanța anunțată de producător („COP mediu”) trebuie citită ca o medie pe sezon, nu ca o valoare constantă.

Pompa de căldură aer-aer este, în esență, un aparat de aer condiționat reversibil, capabil să funcționeze și pe modul încălzire, nu doar răcire. În loc să încălzească apă pentru calorifere, transferă căldura direct în aerul din cameră, printr-o unitate interioară montată pe perete (sau mai multe, în sistem multi-split). E soluția cea mai ieftină de instalat și cea mai răspândită acolo unde oricum se montează aparate de climatizare, pentru că un singur echipament acoperă și vara, și iarna.

Limitarea ei principală e că nu produce apă caldă menajeră și nu se conectează la calorifere sau la încălzirea în pardoseală — încălzește strict aerul din spațiul unde e montată unitatea interioară. Distribuția căldurii între camere depinde de câte unități interioare ai și cum circulă aerul între încăperi, ceea ce o face mai potrivită pentru apartamente, garsoniere, extensii sau case mici cu plan deschis, decât pentru o casă cu multe camere separate unde ai avea nevoie de o unitate interioară în fiecare cameră.

Pompele de căldură cu sursă din sol (sol-apă, numite și geotermale) sau din apă freatică/de suprafață (apă-apă) extrag căldura dintr-un mediu cu temperatură mult mai stabilă pe parcursul anului decât aerul exterior — solul, la câțiva metri adâncime, rămâne relativ constant indiferent dacă afară e -15°C sau +30°C. Această stabilitate se traduce într-un COP mai bun și mai constant pe tot sezonul de încălzire, inclusiv în zilele cele mai geroase, când o pompă aer-apă pierde cel mai mult din randament.

Prețul acestei eficiențe superioare e complexitatea instalării. Sursa din sol necesită fie foraje verticale (unul sau mai multe puțuri, în funcție de necesarul termic al casei), fie un colector orizontal îngropat pe o suprafață mare de teren — ambele implicând lucrări de excavare sau forare, autorizații și un cost inițial semnificativ mai mare decât la o pompă aer-apă echivalentă ca putere. Varianta apă-apă are nevoie de o sursă de apă freatică sau de suprafață accesibilă și de calitate corespunzătoare, ceea ce nu e disponibil peste tot. Aceste soluții se justifică, de regulă, la case noi, unde lucrările de teren se pot planifica din faza de proiectare, sau la proprietăți mari, unde diferența de eficiență pe termen lung cântărește mai mult în decizie.

Pentru marea majoritate a caselor din România, mai ales cele deja construite și racordate la un sistem de calorifere sau la încălzire în pardoseală, pompa aer-apă rămâne alegerea implicită — echilibrul dintre cost de instalare, eficiență și complexitate o face soluția cea mai practică. Aer-aer are sens ca soluție principală doar pentru spații mici sau ca supliment local (o cameră mansardată, un birou din curte), și mai rar ca sistem unic de încălzire pentru o casă întreagă. Sol-apă sau apă-apă merită luate în calcul la o casă nouă, cu teren suficient pentru foraj sau colector, mai ales dacă bugetul permite investiția inițială mai mare în schimbul unor costuri de funcționare mai mici și mai stabile pe termen lung.

Indiferent de tip, randamentul real depinde decisiv de temperatura la care trebuie să livreze căldura sistemul de distribuție din casă — un aspect tratat pe larg în articolul dedicat momentului potrivit pentru o pompă de căldură.