Celuloza: izolație din hârtie reciclată tratată
Celuloza folosită ca izolant se obține din hârtie reciclată, tratată cu substanțe ignifuge și antifungice pentru a rezista la foc și la umezeală. Se aplică prin insuflare, umplând complet cavitățile neregulate ale unui perete sau ale unui acoperiș, un avantaj real față de plăcile rigide, care lasă adesea mici spații necuprinse la colțuri și margini.
Fibra de lemn: performanță termică și fonică combinată
Fibra de lemn, disponibilă atât sub formă de plăci rigide, cât și ca material vrac pentru insuflare, oferă o performanță termică bună combinată cu o izolare fonică superioară majorității materialelor sintetice, datorită densității și structurii sale fibroase. Capacitatea ei de a regla umiditatea (absoarbe și eliberează vapori de apă) o face potrivită pentru construcții unde respirația naturală a pereților contează.
Ce diferă real față de polistiren, dincolo de sustenabilitate
Dincolo de argumentul ecologic, materialele naturale precum celuloza și fibra de lemn oferă o inerție termică mai mare decât polistirenul, întârziind pătrunderea căldurii vara, un avantaj practic pentru confortul din timpul verii, nu doar pentru economia de energie iarna. Costul acestor materiale rămâne, de regulă, mai mare decât al polistirenului echivalent ca performanță termică de bază.
Limitări practice: umezeală, greutate și disponibilitate
Materialele naturale sunt mai sensibile la umezeală prelungită decât polistirenul, care rămâne practic impermeabil, motiv pentru care necesită o barieră de vapori corect proiectată în zonele cu risc de condens. Greutatea mai mare a acestor materiale poate influența și structura de susținere necesară, iar disponibilitatea locală și rețeaua de instalatori cu experiență specifică rămân mai limitate decât la materialele sintetice consacrate.
