Pe scurt
Pompa de circulație se alege după debit (cât de multă apă trebuie să circule ca să transporte căldura) și după înălțimea de pompare (cât de mare e rezistența traseului). La o casă obișnuită, cu calorifere, o pompă de 4–6 m e de cele mai multe ori suficientă.
Formula debitului: putere (W) × 0,86 ÷ ΔT (°C) = litri pe oră. Înălțimea de pompare se estimează din lungimea celui mai lung circuit (tur + retur) și din rezistența elementelor de pe traseu.
Înălțimea de pompare nu înseamnă înălțimea casei
Instalația de încălzire e un circuit închis: apa urcată la etaj pe tur coboară înapoi pe retur, deci greutatea ei se echilibrează. Pompa nu „ridică” apa, ci învinge pierderile de presiune din țevi, coturi, robineți, calorifere, schimbătorul centralei și eventualele filtre. De aceea o casă cu etaj nu cere automat o pompă mai mare decât una parter — contează lungimea și complexitatea traseului.
Calculul debitului
Debitul vine din puterea instalației și din diferența de temperatură dintre tur și retur:
- casă cu necesar de 10 kW, ΔT 20°C (centrală pe gaz, calorifere): 10.000 × 0,86 ÷ 20 = ~430 l/h;
- aceeași casă, ΔT 10°C: ~860 l/h;
- pompă de căldură cu ΔT 5°C: ~1.720 l/h — de aceea pompele de căldură cer debite mult mai mari.
Estimarea înălțimii de pompare
Un calcul exact cere tabelele de pierderi pentru fiecare diametru de țeavă. Ca ordin de mărime, la instalațiile rezidențiale corect dimensionate se folosește o pierdere de ~10–15 mm coloană de apă pe metru de țeavă, plus o majorare pentru coturi și robineți:
- măsori cel mai lung circuit — de la centrală la caloriferul cel mai îndepărtat și înapoi (de exemplu 60 m);
- 60 m × ~12 mm = ~0,7 m; cu ~30–50% pentru fitinguri, robineți și calorifer ajungi la ~1–1,1 m;
- adaugi rezistența centralei sau a schimbătorului (din fișa tehnică) — adesea 1–2 m.
Rezultatul, 2–3 m la debitul calculat, e punctul de funcționare. Pompa aleasă trebuie să-l acopere în zona mijlocie a curbei ei, nu la capăt — de aici recomandarea uzuală de 4–6 m la case obișnuite.
Semne că pompa nu e reglată corect
- Șuierat sau zgomot de curgere în calorifere și robineți: debit prea mare, treaptă prea sus.
- Calorifere de la capăt călduțe, celelalte fierbinți: instalație neechilibrată sau pompă prea slabă.
- Diferență foarte mare tur–retur (peste ~25°C la gaz): debit insuficient.
- Pompa bâzâie, dar apa nu circulă: aer în pompă sau rotor blocat după vară.
Pompa încorporată în centralele murale e deja aleasă pentru instalațiile uzuale. O pompă separată apare la centrale pe lemne, la instalații cu mai multe circuite sau la încălzirea în pardoseală cu distribuitor propriu.
Întrebări frecvente
Ce înseamnă înălțimea de pompare la o pompă de circulație?
Presiunea pe care o poate crea pompa, exprimată în metri coloană de apă (de exemplu 6 m înseamnă ~0,6 bar). Într-o instalație închisă de încălzire nu ridică apa la etaj — apa coboară înapoi pe retur — ci învinge rezistența țevilor, coturilor, robineților și caloriferelor.
Cum calculez debitul necesar pentru încălzire?
Debitul (litri pe oră) ≈ puterea instalației în W × 0,86 ÷ diferența dintre tur și retur în °C. Pentru 12 kW și o diferență de 20°C ies ~516 l/h; la 10°C, ~1.030 l/h.
Ce treaptă pun la pompa de circulație?
Cea mai mică treaptă la care toate caloriferele se încălzesc în timp rezonabil. O treaptă prea mare face zgomot de curgere în calorifere și crește consumul electric; una prea mică lasă caloriferele de la capăt călduțe. Pompele moderne au mod automat (presiune proporțională), care e de obicei alegerea bună la calorifere cu robineți termostatici.
